Dan-Ştefan Motreanu
Member of the European Parliament · PPE · RO
“Doamnă președintă, stimată doamnă comisar, sărăcia în Uniunea Europeană nu este o problemă marginală: 27 de milioane de cetățeni trăiesc în condiții de de privare materială și socială severă.”
“Consider esențial să ne angajăm pentru un buget dedicat de cel puțin 20 de miliarde de euro pentru garanția europeană pentru copii, cu minimum 10 %, direcționat către statele unde sărăcia copiilor depășește media europeană.”
“Doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi, încep prin a mulțumi colegilor responsabili pentru rapoartele dezbătute astăzi și doresc să fac referire la necesitatea simplificării politicii de coeziune.”
“Din acest motiv, am depus o serie de amendamente la Raportul privind simplificarea, prin care solicit un set unic de reguli pentru accesarea fondurilor europene, precum și aplicarea auditului unic în ceea ce privește implementarea, monitorizarea și controlul.”
“Doamnă președintă, stimată doamnă comisară, stimați colegi, seceta provoacă deja pierderi de aproximativ 9 miliarde EUR anual în Uniunea Europeană. Doar în România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024 din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații.”
“Domnule președinte, domnule comisar, rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027 este într-adevăr scăzută, însă acest lucru nu reflectă lipsa de interes din partea statelor membre, ci este cauzat de întârzieri în adoptarea bugetului Uniunii Europene, de suprapunerea și cu finalizarea programelor din 2014-2020 și c…”
The complete record
Every one of 9 lines we hold for Dan-Ştefan Motreanu, in date order, each linked to its source. Free to read, in full, without an account.
“Consider esențial să ne angajăm pentru un buget dedicat de cel puțin 20 de miliarde de euro pentru garanția europeană pentru copii, cu minimum 10 %, direcționat către statele unde sărăcia copiilor depășește media europeană. În plus, subliniez importanța menținerii unei rate de cofinanțare a Uniunii Europene de cel puțin 90 % pentru proiectele sociale și chiar de 95 % pentru regiunile din flancul estic, grav afectate economic de războiul din Ucraina. În final, solicit Comisiei Europene ca viitoarea strategie de combatere a sărăciei să sprijine statele membre, prin recomandarea unor modele de bune practici, care să poată fi integrate în planurile naționale și regionale de parteneriat. 3-0436-0000”
“Doamnă președintă, stimată doamnă comisar, sărăcia în Uniunea Europeană nu este o problemă marginală: 27 de milioane de cetățeni trăiesc în condiții de de privare materială și socială severă. Aceste realități sunt vizibile și la nivelul tinerilor - tineri care nu sunt încadrați nici în muncă, nici în educație, nici în formare profesională. Aceasta nu este doar o problemă socială, ci și una care afectează competitivitatea economică pe termen lung și trebuie tratată ca o investiție strategică. În acest context, susțin propunerea Comisiei Europene ca în bugetul Uniunii 2028-2034, minimum 14 % din fondurile alocate statelor membre să fie dedicate domeniului social. Vorbim de peste 100 de miliarde de euro care pot face diferența în viața oamenilor, dacă sunt orientate către rezultate concrete.”
“Din acest motiv, am depus o serie de amendamente la Raportul privind simplificarea, prin care solicit un set unic de reguli pentru accesarea fondurilor europene, precum și aplicarea auditului unic în ceea ce privește implementarea, monitorizarea și controlul. Numai astfel ne putem asigura că beneficiarii, fie ei autorități locale sau regionale, IMM-uri, ONG-uri, mediul academic sau persoane fizice, își concentrează resursele pe dezvoltarea și implementarea proiectelor europene și nu pe depășirea obstacolelor administrative. Totodată, susțin crearea unei platforme europene unice, conectate cu platformele naționale, care să ofere tuturor beneficiarilor acces rapid la diferitele fonduri europene relevante pentru sectorul în care activează. 2-0346-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi, încep prin a mulțumi colegilor responsabili pentru rapoartele dezbătute astăzi și doresc să fac referire la necesitatea simplificării politicii de coeziune. Există încă regiuni ale Uniunii Europene în care autoritățile locale și întreprinderile mici și mijlocii preferă să apeleze la credite bancare sau să aștepte după fonduri guvernamentale, în loc să acceseze fonduri europene, deoarece procedurile birocratice complexe, costurile ridicate și condiționalitățile stricte fac ca finanțarea europeană să fie dificil de obținut și de gestionat. Această situație este cauzată atât de regulile stabilite de la nivel european, dar mai ales de regulile suplimentare impuse de la nivel național și care adesea sunt inutile.”
“O astfel de măsură ar reprezenta un sprijin concret și esențial pentru fermieri, grav afectați de efectele schimbărilor climatice și de lipsa infrastructurii adecvate. 2-0447-0000”
“Doamnă președintă, stimată doamnă comisară, stimați colegi, seceta provoacă deja pierderi de aproximativ 9 miliarde EUR anual în Uniunea Europeană. Doar în România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024 din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații. Propunerea recentă a Comisiei privind revizuirea politicii de coeziune prevede reorientarea fondurilor de coeziune către o serie de priorități strategice, printre care reziliența la apă și digitalizarea infrastructurii. Doamnă comisară, aș dori să-mi confirmați dacă, în contextul revizuirii de la jumătatea perioadei, finanțarea prin fondurile de coeziune va acoperi modernizarea sistemelor existente de irigații, precum și dezvoltarea unor sisteme inteligente în zonele în care acestea lipsesc cu desăvârșire.”
“Domnule președinte, domnule comisar, rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027 este într-adevăr scăzută, însă acest lucru nu reflectă lipsa de interes din partea statelor membre, ci este cauzat de întârzieri în adoptarea bugetului Uniunii Europene, de suprapunerea și cu finalizarea programelor din 2014-2020 și cu implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Trebuie avută în vedere și rata de contractare. În România, de exemplu, peste 60 % din valoarea finanțării este deja contractată. În plus, trebuie să ținem cont că unele proiecte, cum ar fi cele de infrastructură rutieră sau de apă și canalizare, sunt foarte complexe și pot dura uneori peste cinci ani.”
“În plus, rezultatele cercetării privind desalinizarea apei marine din programul Orizont Europa trebuie să fie accesibile statelor membre pentru implementarea acestor tehnologii moderne la costuri reduse. 4-0054-0000”
“Doamnă comisară, domnule președinte, stimați colegi, deșertificarea afectează deja 13 state membre, iar seceta cauzează pierderi de 9 miliarde de euro anual. Doar în România, 400 de mii de hectare sunt afectate de deșertificare. Adoptarea Regulamentului privind restaurarea naturii impune statelor membre să refacă 20 % din terenurile degradate până în 2030. Din păcate, regulamentul nu a fost însoțit de alocări bugetare suplimentare. Drept urmare, solicit Comisiei Europene ca în următorul exercițiu financiar să abordeze această insuficiență și să pună fonduri concrete la dispoziția țărilor din Uniune. Totodată, pentru menținerea securității alimentare, este esențial să sporim investițiile în dezvoltarea sistemelor de irigații inteligente, utilizarea apelor urbane reziduale tratate, captarea apei pluviale și construirea de rezervoare.”