Ştefan Muşoiu
Member of the European Parliament · S&D · RO
“(Vorbitorul a acceptat să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”) 1-0082-0000 Bogdan Rzońca (ECR), pytanie zadane przez podniesienie niebieskiej kartki. – Słuchałem uważnie Pana wypowiedzi.”
“La acestea se adaugă costurile uriașe ale energiei și ale producției, dar și posibilitatea pierderii autonomiei strategice europene. Și fără o industrie siderurgică puternică, Europa devine dependentă de importuri pentru infrastructură, apărare, energie, transport și construcții.”
“Domnule președinte, domnule comisar, stimați colegi, de votul nostru de mâine privind regulamentul care stabilește viitorul industriei siderurgice europene depinde și soarta a zeci de mii de familii de muncitori români și europeni.”
“– Stimate coleg, am spus în nenumărate rânduri că Pactul verde trebuie ajustat în funcție de contextul geografic, economic și social. Trebuie ținut cont de contextul global, pentru că dacă nu reușim să relaxăm anumite condiționalități, inclusiv din Pactul verde, riscăm să pierdem competitivitatea la nivel global. 1-0084-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, dragi colegi, protejarea companiilor, a joburilor și a produselor europene trebuie să treacă de la stadiul de pe hârtie, la implementare cât mai rapidă.”
“Cele peste 150 de măsuri antidumping și antisubvenție impuse de Comisie în ultimii ani dovedesc că practicile neloiale nu mai sunt excepții, ci proceduri frecvente.”
The complete record
Every one of 34 lines we hold for Ştefan Muşoiu, in date order, each linked to its source. Free to read, in full, without an account.
“– Stimate coleg, am spus în nenumărate rânduri că Pactul verde trebuie ajustat în funcție de contextul geografic, economic și social. Trebuie ținut cont de contextul global, pentru că dacă nu reușim să relaxăm anumite condiționalități, inclusiv din Pactul verde, riscăm să pierdem competitivitatea la nivel global. 1-0084-0000”
“(Vorbitorul a acceptat să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”) 1-0082-0000 Bogdan Rzońca (ECR), pytanie zadane przez podniesienie niebieskiej kartki. – Słuchałem uważnie Pana wypowiedzi. Oczywiście też mi się podoba to, co Pan mówił, że trzeba zwiększyć suwerenność produkcji stali Unii Europejskiej. Ok, ale skąd wziąć tańszą energię do produkcji stali? To jest przemysł bardzo, bardzo energochłonny. Czy myśli Pan, że przy pomocy odnawialnych źródeł energii, czy ten „Zielony Ład” w tym wydaniu, które my proponujemy, nie zabija możliwości produkcji stali w Unii Europejskiej? 1-0083-0000 Ştefan Muşoiu (S&D), răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”.”
“La acestea se adaugă costurile uriașe ale energiei și ale producției, dar și posibilitatea pierderii autonomiei strategice europene. Și fără o industrie siderurgică puternică, Europa devine dependentă de importuri pentru infrastructură, apărare, energie, transport și construcții. Piața oțelului din Europa se află într-un moment de răscruce. Avem nevoie de sprijin financiar comunitar atât pentru modernizarea combinatelor siderurgice din România și din întreaga Uniune, cât și pentru protejarea locurilor de muncă și formarea unei noi generații de lucrători în industriile strategice. Dacă vrem o Uniune Europeană puternică, competitivă și independentă, atunci trebuie să apărăm industria siderurgică europeană și pe cei care muncesc în ea.”
“Domnule președinte, domnule comisar, stimați colegi, de votul nostru de mâine privind regulamentul care stabilește viitorul industriei siderurgice europene depinde și soarta a zeci de mii de familii de muncitori români și europeni. De asemenea, decizia noastră va depăși limitele unei piețe economice și va hotărî securitatea economică a Uniunii, posibilitatea Europei de a continua să producă și suveranitatea sa industrială. Pe lângă pierderea în timp a aproximativ 100 000 de locuri de muncă în industria siderurgică europeană, Uniunea Europeană și, implicit, țara mea, România, se confruntă acum cu trei amenințări majore. Primul pericol este generat de concurența globală neloială și supracapacitatea mondială de producție.”
“Cele peste 150 de măsuri antidumping și antisubvenție impuse de Comisie în ultimii ani dovedesc că practicile neloiale nu mai sunt excepții, ci proceduri frecvente. În plus, diferențele de cost generate de standardele europene de mediu și cele sociale afectează competitivitatea producătorilor noștri, ridicând prețurile cu până la 20-30 %. De aceea, sunt necesare acțiuni rapide și controale mai stricte, dar și ca Comisia Europeană să accelereze aplicarea politicilor de apărare comercială pentru reciprocitate reală în comerțul internațional. 1-0242-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, dragi colegi, protejarea companiilor, a joburilor și a produselor europene trebuie să treacă de la stadiul de pe hârtie, la implementare cât mai rapidă. Conservarea celor peste 30 de milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană, care depind direct de exporturi, dar și a industriei care generează aproximativ 20 % din PIB-ul european, clamează această urgență, iar presiunea suplimentară pusă de creșterea excesivă a importurilor la prețuri de dumping, în special în sectoare precum industria oțelului, energia verde sau produsele chimice, ne solicită măsuri clare pentru sprijinirea economiei europene și reguli echitabile pentru toți ceilalți actori globali.”
“Fără aceste investiții nu vom putea avea prețuri mici la energie, iar interconectarea rețelelor electrice și a celor de gaze va oferi suportul necesar pentru obținerea unor prețuri mai stabile, pentru integrarea energiei verzi și pentru securitatea energetică reală a țărilor noastre. Din aceste motive, trebuie să accelerăm aceste proceduri, să le facem să depășească stadiul proiectelor pe hârtie și să devină concrete în teren. Ca social-democrați, susținem o tranziție energetică justă, care să protejeze consumatorii vulnerabili și să creeze locuri de muncă de calitate. O Uniune Europeană independentă energetic este o Uniune mai puternică și mai unită, o Uniune care își decide singură viitorul. 1-0223-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, crizele geopolitice și economice ne arată clar un adevăr pe care europenii îl afirmă de mult timp. Fără securitate și independență energetică este dificil să vorbim de stabilitate economică, de justiție socială sau de autonomie strategică. Ca să folosim cât mai rapid și mai eficient cele aproximativ 650 de milioane de euro acordate de Comisia Europeană prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei - pentru finanțarea celor 14 proiecte transfrontaliere de infrastructură energetică - avem cu toții nevoie și de voință politică și de decizii curajoase.”
“Problema este că nu știm care este mecanismul real de implementare, cine controlează, cine verifică și cum ne asigurăm că produsele din Mercosur respectă aceleași standarde stricte de mediu și siguranță alimentară ca cele impuse fermierilor europeni. Fără controale reale și sancțiuni clare, clauza de salvgardare riscă să rămână doar pe hârtie, iar asta afectează direct competitivitatea agriculturii europene. Europa are nevoie de acorduri comerciale corecte, care să ofere garanții reale fermierilor și consumatorilor. 1-0200-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, suntem pentru cooperare internațională, dar nu pe spatele fermierilor europeni și nu în detrimentul consumatorilor. Acordul UE-Mercosur poate fi o oportunitate, dar doar dacă este bine înțeles și aplicat corect pentru toate părțile. Am votat clauza de salvgardare, am depus amendamente. Pe hârtie, clauza are prevederi bune. De exemplu, investigațiile pot fi declanșate dacă importurile cresc cu peste 5 % față de media ultimilor trei ani sau dacă prețurile scad cu mai mult de 5 %, iar fermierii pot fi despăgubiți. Este propusă deja suma de 3,6 miliarde de euro ca despăgubiri în viitorul cadru financiar multianual.”
“Aceasta nu compromite obiectivele climatice ale Uniunii, ci oferă industriei timpul necesar pentru investiții, inovare și menținerea capacităților de producție în Europa. Susținem obiectivul neutralității climatice pentru 2035, dar atingerea acestuia trebuie să se bazeze pe o abordare pragmatică, deschisă soluțiilor tehnologice și compatibilă cu competitivitatea industrială. Standardul Euro 7 și noile reguli de omologare sunt importante pentru reducerea poluării, însă ele trebuie aplicate proporțional, fără a pune în pericol locurile de muncă și accesibilitatea mobilității pentru cetățeni. În concluzie, o tranziție verde de succes este una care păstrează producția în Europa, protejează lucrătorii și menține industria auto europeană competitivă pentru o piață globală (...) (Președinta a retras cuvântul vorbitorului) 2-0458-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, pachetul pentru industria auto trebuie privit, în primul rând, prin prisma competitivității europene. Vorbim despre un sector strategic care asigură milioane de locuri de muncă și care, în multe state membre, nu a revenit încă la nivelul de producție de dinaintea pandemiei. În acest context, tranziția verde trebuie să consolideze industria auto europeană, nu să o slăbească. Avem nevoie de reguli care să ofere predictibilitate producătorilor, să protejeze fabricile din Uniunea Europeană și să susțină lucrătorii în procesul de adaptare. Flexibilizarea obiectivelor de emisii de dioxid de carbon pe termen scurt este o decizie realistă, care răspunde realităților economice actuale.”
“De aceea, solicit Comisiei Europene să vină urgent cu măsuri de protejare a competitivității industriei auto, inclusiv în fața importurilor chinezești și să sprijine tranziția justă în regiunile producătoare, astfel încât redresarea să nu fie construită pe concedieri. 1-0252-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, industria auto europeană rămâne esențială pentru economia Uniunii Europene, cu 13 milioane de locuri de muncă și 7 % din PIB. Totuși, producția este cu încă 20 % mai mică față de perioada prepandemică, ceea ce înseamnă peste 3 milioane de vehicule pierdute. Importurile masive din China agravează situația, crescând cu aproape 40 % între 2022 și 2023, astfel încât China furnizează acum aproape jumătate din toate vehiculele electrice importate în Uniune. Consecințele sunt deja vizibile, în ultimii doi ani, industria europeană a anunțat peste 54 000 de disponibilizări doar în sectorul componentelor și aproximativ 145 000 de concedieri din 2019 până astăzi. Toți marii producători europeni vorbesc acum despre reduceri de costuri și restructurări.”
“Așadar, extinderea sau modernizarea liniilor feroviare strategice est-europene la parametrii unei infrastructuri funcționale, interconectate și adaptate cerințelor secolului XXI, nu doar că va facilita mobilitatea militară comună, Uniunea Europeană, NATO și eforturile de reconstrucție ale Ucrainei, ci se va erija și într-un vector solid al creșterii economice regionale. Pentru toate aceste finalități avem nevoie de acordarea de noi finanțări suplimentare dedicate infrastructurii feroviare estice în cadrul instrumentelor europene relevante, precum CEF, Instrumentul european pentru pace, Fondul pentru mobilitate militară și viitorul cadru financiar multianual post-2027. 1-0189-0000”
“Doamnă președintă, dragi colegi, prelungirea sine die a conflictului armat din Ucraina accentuează constant noua noastră responsabilitate politică majoră: să facem tot posibilul să ne apărăm frontierele și economiile statelor noastre, să asigurăm stabilitatea regională și reconstrucția vecinătății estice. În acest sens, devine tot mai evident că dezvoltarea transportului feroviar din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și țările baltice ar putea contribui în plus la conturarea și chiar urgentarea finalului acestui război.”
“Astăzi, mai mult ca oricând, se impune să demonstrăm că suntem la înălțimea așteptărilor legitime ale europenilor, prin decizii constructive și prin apropierea reală de oameni. Numai în acest mod vom reuși să întărim instituțiile și să apărăm valorile care au stat la baza Uniunii. 1-0236-0000”
“Domnule președinte, dragi colegi, extremismul și populismul nu mai sunt doar o amenințare latentă ce au atins cote alarmante în Uniunea Europeană. Ele se hrănesc atât din erorile unor decizii politice la nivel european, cât și dintr-o comunicare deficitară cu cetățenii noștri. Dacă vrem să recâștigăm încrederea oamenilor în proiectul european, nu este suficient să condamnăm aceste derapaje, ci să acționăm ferm. Trebuie să găsim cele mai eficiente metode de combatere a discursurilor radicale și, în același timp, să venim cu măsuri concrete prin care cetățenii să simtă solidaritatea reală a Uniunii. Doar astfel putem arăta că democrația europeană nu este vulnerabilă în fața cinismului promisiunilor populiste.”
“Vă reamintesc că ne-am exprimat prin vot voința privind prelungirea cu 18 luni a PNRR-urilor, iar susținerea Consiliului pentru decizia Parlamentului European va întări angajamentul nostru și va accentua responsabilitatea noastră privind redresarea economică și coeziunea socială. 1-0192-0000”
“Doamnă președintă, dragi colegi, sub sloganul „O Europă puternică într-o lume în schimbare”, președinția daneză a anunțat că va acționa în direcția unei Europe sigure, competitive și verzi. Salut aceste angajamente evolutive ambițioase, la fel cum apreciez și strategia privind extinderea Uniunii. Însă, ca să avem rezultatele scontate privind creșterea competitivității, ar fi necesar să acordăm o atenție deosebită și implementării complete a planurilor naționale de redresare și reziliență. Proiectele majore din multe state membre sunt în continuare în pericol să piardă finanțarea și este evident că nu trebuie să permitem un astfel de scenariu indezirabil și cu efecte negative pe termen lung pentru economiile țărilor noastre.”
“Ne dorim să trăim în pace, să mergem în siguranță la școală și să ne facem prieteni în toate colțurile continentului. Vrem ca toți copiii europeni să aibă acces la educație, sănătate, să nu sufere de foame sau să fie speriați de război. Vă rugăm să ne ascultați rugămințile, pentru că noi suntem viitorul Europei. Dacă ne ajutați să creștem într-o lume mai bună, promitem că vom avea grijă de ea și de ceilalți când vom fi și noi mari. Vă mulțumim!” Am încheiat citatul. Întrebarea mea este: le lăsăm o lume mai bună? 1-0243-0000”
“Doamnă președintă, dragi colegi, am fost invitat recent să le explic unor elevi de clasa a doua ai unei școli din Slobozia, orașul din România din care provin și eu, despre arhitectura Uniunii Europene și despre rolul său decizional reflectat în viața cetățenilor ei, indiferent de vârsta, sexul, statutul sau preocupările lor. Bucuria mi-a fost răsplătită de interesul viu al școlarilor și de numeroasele cunoștințe pe care le au despre Uniunea Europeană. La rândul lor, copiii mi-au cerut să dau citire aici, în plen, scrisorii pe care mi-au adresat-o, astfel încât dezvoltarea Uniunii Europene și un viitor mai bun și mai sigur să se edifice și pe interesele lor. Vă citez: „Vă rugăm să aveți grijă de planeta noastră. Vrem o Europă cu aer și ape curate, cu păduri verzi și cu animale protejate.”
“Așadar, consider că dezvoltarea infrastructurii de transport contribuie la o piață unică mult mai sigură și dezvoltată. 3-0378-0000”
“Não lhe parece que a prioridade na discussão da política de transportes devia ser como é que é possível a União Europeia apoiar o desenvolvimento das infraestruturas de transportes para garantir a mobilidade das populações, para garantir a coesão territorial, económica e social dentro do espaço da União Europeia e, mais do que as questões da defesa, deveria ser a satisfação das necessidades das populações, do desenvolvimento económico e da coesão que deviam estar aqui colocadas como prioridade? 3-0377-0000 Ştefan Muşoiu (S&D), răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Domnule coleg, consider că dezvoltarea infrastructurii de transport asigură conectivitatea, transportul de bunuri, de mărfuri și de oameni; asigură o coeziune mai crescută – socială, economică și teritorială.”
“Concomitent, vom reuși și să facilităm schimburile comerciale interstatale, să stimulăm industriile conexe și să creăm noi locuri de muncă. În acest sens, este apreciabilă oportunitatea oferită acestor direcții de acțiune în cadrul financiar multianual post-2027, însă consider că trebuie să ne concentrăm să identificăm noi soluții pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, atât de necesară conectivității și securității întregii Uniuni. (Vorbitorul a acceptat să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”) 3-0376-0000 João Oliveira (The Left), Pergunta segundo o procedimento «cartão azul». – Senhor Deputado Muşoiu, a questão que lhe queria colocar é simples.”
“Domnule președinte, dragi colegi, domnule comisar, una dintre preocupările și prioritățile principale ale cetățenilor europeni o reprezintă siguranța în fața provocărilor globale actuale, respectiv urmările stagnării economice și amenințările de ordin militar. Iar de aici rezultă o nevoie mai mare privind creșterea importanței infrastructurii transeuropene de transport. Aceasta joacă un rol esențial în menținerea coeziunii economice, sociale și strategice a Uniunii, asigurând mobilitatea persoanelor, a bunurilor și pe cea militară. Așadar, pentru o mobilitate militară eficientă și ca să reducem vulnerabilitățile provocate de potențiale blocaje sau atacuri fizice, trebuie să depunem eforturi suplimentare să extindem și să diversificăm aceste rute.”
“Trebuie să prevaleze aceste obiective, iar modelul spaniol privind limitarea folosirii tabletelor și a altor dispozitive digitale la maxim 2 ore pe săptămână de către elevii din școala primară, devine crucial pentru viitorul copiilor. 1-0279-0000”
“Doamnă președintă, dragi colegi, asistăm în ultimii ani la un proces mult prea rapid de maturizare a propriilor noștri copii, cauzat de utilizarea rețelelor de socializare de la vârsta de 5 ani. Este alarmant. La fel de alarmant este și că aproape 50 % dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online, conform unui studiu realizat recent. Însă și mai îngrijorător este faptul că aceste deprinderi nocive, combinate cu conținuturi inadecvate, cu presiunea validării și cu temerile privind excluderea socială, le provoacă tot mai mari dificultăți emoționale copiilor. Expunerea timpurie și necontrolată la aceste platforme poate duce la fragilizarea emoțională, la izolare socială, la anxietate severă și inclusiv la tentative de suicid. Așadar, este nevoie de o gestionare adecvată a timpului și a conținutului din online accesibil copiilor.”
“La fel ca și alte state, nici România nu a reușit să atragă toți banii previzionați, deși au fost operate la nivel guvernamental o serie de eforturi de optimizare a procesului de implementare și suntem preocupați să folosim toți banii ca să asigurăm redresarea economică și coeziunea socială. Așadar, resimțim nevoia unei abordări mai adaptabile pentru acest mecanism. Concret, propun Comisiei prelungirea calendarului PNRR cu încă doi ani, ca să ne ducem la bun sfârșit toate angajamentele. 1-0227-0000”
“Doamnă președintă, dragi colegi, mai avem puțin timp până în august 2026, când se vor încheia procedurile de punere în practică a programelor naționale de redresare și reziliență, dar majoritatea statelor întâmpină dificultăți în implementarea proiectelor finanțate prin acest mecanism și a reformelor programate, necesare realizării lui. Și asta pentru că războiul din Ucraina a generat o criză energetică, urmată de o criză economică și de prețuri foarte mari pentru materiile prime și pentru materialele de construcții. Explozia acestor costuri a provocat disfuncționalități în majoritatea economiilor și decalaje de implementare a multor proiecte aflate în curs.”
“Au nevoie de susținere financiară europeană care să dubleze eforturile mai mari sau mai mici ale guvernelor naționale. Mizez pe înțelepciunea noastră comună și pe o reacție mai bine conturată a Comisiei pentru frânarea acestui fenomen natural periculos. 4-0056-0000 Interventions à la demande 4-0057-0000”
“Domnule președinte, doamnă comisară, dragi colegi, la nivelul Uniunii, deșertificarea afectează 8 % din teritoriu, așa cum au precizat și colegii mei antevorbitori. Zonele cele mai prejudiciate însă sunt cele din Europa Centrală, de Sud și de Est. Și țara mea, România, suferă din cauza acestui proces nesănătos al naturii. 40 % din suprafața sa agricolă este în pericol să se transforme în dune de nisip. De aceea, nu trebuie să permitem ca acest neajuns major să devină o amenințare la adresa siguranței alimentare a generațiilor viitoare de europeni. Acest fenomen grav trebuie decelerat prin strategii comunitare concrete și ferme. Trebuie să avem în vedere că micii fermieri din toate aceste zone de pe continent, afectate de deșertificare, sunt și ei în pericol. Nu au cum să se lupte singuri împotriva naturii și trebuie să le venim în ajutor.”
“Haideți să punem viitorul copiilor noștri în fața intereselor companiilor din Big Tech, pentru că dacă protejăm minorii de astăzi de pericolele la care sunt expuși prin mesajele difuzate de platformele de socializare, vom avea generații mai sănătoase și mai responsabile. Așadar, din perspectiva reglementării, pledez pentru extinderea soluției franceze și nu a celei australiene. 1-0245-0000”
“Doamnă președintă, vin în fața dumneavoastră în calitate de părinte și de om care iubește copiii ca să-mi exprim îngrijorarea privind impactul din ce în ce mai distructiv al platformelor de socializare asupra dezvoltării armonioase fizice și mentale a minorilor. Accesul total, indiferent de vârstă, la conținuturile propagate a ajuns să transceandă preocuparea și atenția noastră ca părinți și bunici, iar efectele negative le vedem cu toții oriunde în lume: de la tulburări comportamentale minore și până la automutilare, sinucidere sau crime. Fac apel la fiecare dintre dumneavoastră să ne unim și să diminuăm acest fenomen ca să ne salvăm copiii și să ne salvăm viitorul.”