Vasile Dîncu
Member of the European Parliament · S&D · RO
“Domnule președinte, domnule comisar, diagnosticul este clar, îl spun toți colegii noștri aici, cu sau fără drept de veto, despre care discutăm prea mult. Probabil avem nevoie de câteva măsuri concrete: un mecanism european permanent pentru reziliență democratică și combaterea amenințărilor hibride.”
“Doamnă președintă, doamnă comisară, securitatea cibernetică și inteligența artificială devin noul front strategic al Europei. Atacurile digitale nu vizează doar rețele informatice, afectează infrastructuri critice, instituții publice, procese democratice și chiar mințile concetățenilor noștri.”
“A patra problemă este lipsa coordonării europene și este cea mai mare problemă. Fiecare stat cumpără separat, negociază separat și stabilește priorități diferite. Și, în fine, avem și dependența de furnizorii externi, care se va vedea foarte bine. Ne trebuie o arhitectură strategică suficient de clară și pentru SAFE. 2-0392-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi, aceste rapoarte sunt foarte importante pentru viitorul securității europene. Ele pornesc de la o realitate clară: Europa are o industrie puternică, dar este fragmentată - prea multe sisteme, bariere administrative și prea puțină cooperare reală.”
“Doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi, domnul Mark Rutte - cetățean al Europei - a ironizat recent în Parlamentul European ideea autonomiei europene în apărare. A prezentat ambiția Europei drept un vis nerealist. Aceasta este o greșeală de perspectivă.”
“Când autonomia este ridiculizată, este apărat un status quo al dependenței, care înseamnă fragmentare, ineficiență, vulnerabilitate. Iar aceasta nu este prudență, ci lipsă de responsabilitate. Avem tot ce ne trebuie, ne lipsește doar decizia de a folosi împreună industria, resursele și capacitatea politică. 2-0134-0000”
The complete record
Every one of 35 lines we hold for Vasile Dîncu, in date order, each linked to its source. Free to read, in full, without an account.
“A patra problemă este lipsa coordonării europene și este cea mai mare problemă. Fiecare stat cumpără separat, negociază separat și stabilește priorități diferite. Și, în fine, avem și dependența de furnizorii externi, care se va vedea foarte bine. Ne trebuie o arhitectură strategică suficient de clară și pentru SAFE. 2-0392-0000”
“Domnule președinte, domnule comisar, diagnosticul este clar, îl spun toți colegii noștri aici, cu sau fără drept de veto, despre care discutăm prea mult. Probabil avem nevoie de câteva măsuri concrete: un mecanism european permanent pentru reziliență democratică și combaterea amenințărilor hibride. Avem nevoie de o accelerare a deciziei strategice europene în situații de criză, prin reducerea blocajelor instituționale și extinderea coordonării dintre statele membre. Avem nevoie de investiții comune în autonomie tehnologică europeană, inteligență artificială, infrastructuri digitale, securitate cibernetică și capacități industriale strategice. Avem nevoie de o strategie europeană de comunicare strategică, capabilă să combată manipularea algoritmică și războiul informațional.”
“Doamnă președintă, doamnă comisară, securitatea cibernetică și inteligența artificială devin noul front strategic al Europei. Atacurile digitale nu vizează doar rețele informatice, afectează infrastructuri critice, instituții publice, procese democratice și chiar mințile concetățenilor noștri. În același timp, sistemele avansate de IA accelerează manipularea informațională și războiul hibrid contra Europei. De aceea, trebuie să trecem la capacitate strategică reală. Avem nevoie de cel puțin trei măsuri concrete. Prima este crearea unui mecanism european de răspuns rapid la atacuri cibernetice majore asupra infrastructurilor critice. A doua: investiții comune într-o infrastructură europeană de IA și calcul avansat pentru a reduce dependențele tehnologice externe.”
“Nu vine amenințarea doar din est, ci de peste tot, din spațiul cibernetic și din alte zone. Geografia nu mai protejează pe nimeni. 2-0574-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi, aceste rapoarte sunt foarte importante pentru viitorul securității europene. Ele pornesc de la o realitate clară: Europa are o industrie puternică, dar este fragmentată - prea multe sisteme, bariere administrative și prea puțină cooperare reală. Rapoartele propun soluții concrete: piață unică, achiziții comune, lanțuri de aprovizionare mai sigure, sprijin pentru inovare și IMM-uri, o producție comună. Analizele arată un potențial clar: costurile de apărare ar scădea cu 30 % dacă crește investiția europeană. Dar acest raport transmite și un mesaj politic important: trebuie să schimbăm logica strategică a Europei. Mult timp am gândit după principiul proximității față de amenințare - cine este mai aproape de risc investește mai mult. Astăzi acest model nu mai funcționează.”
“Când autonomia este ridiculizată, este apărat un status quo al dependenței, care înseamnă fragmentare, ineficiență, vulnerabilitate. Iar aceasta nu este prudență, ci lipsă de responsabilitate. Avem tot ce ne trebuie, ne lipsește doar decizia de a folosi împreună industria, resursele și capacitatea politică. 2-0134-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi, domnul Mark Rutte - cetățean al Europei - a ironizat recent în Parlamentul European ideea autonomiei europene în apărare. A prezentat ambiția Europei drept un vis nerealist. Aceasta este o greșeală de perspectivă. A descrie dependențele de astăzi și a le transforma în argument împotriva schimbării înseamnă a confunda prezentul cu limita politică. Europa nu trebuie să accepte dependența aceasta ca destin. Autonomia europeană nu înseamnă ieșirea din NATO. Înseamnă exact ceea ce lipsește: un pilon european capabil să producă, să investească împreună și să susțină securitatea în timp. O Europă dependentă slăbește Alianța. O Europă cu capabilități militare solide întărește Alianța.”
“Avem două concepte născute în acești ani în Europa și chiar promovate de Comisia Europeană: European Drone Defence Initiative parte a Defence Readiness Roadmap 2030 și Eastern Flank Watch, capacitatea anti-dronă integrată. Acestea sunt, din păcate, under construction. Sunt în construcție, trebuie să le punem în operativitate. 4-0031-0000”
“Domnule președinte, doamnă vicepreședintă, stimați colegi, războiul s-a schimbat. Drona a devenit o armă de masă, are cost mic și o eficiență deosebită. Europa însă nu este pregătită suficient. Avem achiziții fragmentate, avem dependențe critice de furnizori externi pentru cipuri, senzori, baterii. Avem reguli care merg mai încet decât tehnologia. În Parlamentul European trebuie să facem trei lucruri: un cadru comun pentru drone și contra drone, achiziții europene comune rapide, interoperabile, și reguli clare pentru inteligența artificială militară. Securitatea Europei nu mai depinde de dimensiune, depinde de viteză, depinde de coordonare, capacitatea noastră de a acționa împreună, pentru că întârzierea costă.”
“Dacă somațiile dinamice nu funcționează, poate e nevoie de ghiduri operaționale comune, și, dacă nici acestea nu funcționează, cred că ne trebuie un cadru normativ nou, mult mai adaptat acestui tip de manifestare ilegală. 3-0451-0000”
“Domnule președinte, domnule comisar, pirateria online a evenimentelor sportive nu mai este o problemă marginală, este o economie ilegală, rapidă și bine organizată. Datele arată pierderi de peste 10 miliarde de euro anual în Uniunea Europeană. Anul trecut, în Spania a fost demantelată o rețea care avea 22 de milioane de utilizatori din toată lumea, ilegali. Valoarea aceasta este foarte mare. Dacă reacția întârzie, orice drept, orice legislație devine inutilă. De aceea, răspunsul nostru în acest moment este fragmentat. Blocările durează prea mult, regulile diferă de la o țară la alta, platformele nu reacționează, iar mesajul trebuie să fie foarte clar către Comisie: avem nevoie de blocare rapidă, responsabilitate clară pentru platforme și cooperare transfrontalieră standardizată.”
“În timp ce amenințările sunt rapide, răspunsul nostru este procedural. În timp ce flancul estic cere protecție, Uniunea negociază formulări. Europa de Est nu cere privilegii, cere o Uniune care acționează și cred că este momentul să refuzăm vasalizarea Europei. 2-0484-0000 Brīvais mikrofons 2-0485-0000”
“Democrația ne permite să credem orice, însă în acest moment vedem că faptele ne arată acest lucru, pe care încercăm să-l judecăm prin acest scut necesar al democrației. În rest, putem să comentăm ce vrem și să ne argumentăm orice. 4-0096-0000”
“Wir beide haben erlebt, dass die Kommunisten die Informationen aus dem freien Westen zensiert haben. In der gleichen Zeit hat aber der Westen nie die Informationen aus dem Ostblock zensiert. Er brauchte keine Angst zu haben, denn der Westen war eine Demokratie, und sie wussten auch, dass sie die Wahrheit verkünden. Und jetzt zensiert die EU Russia Today. Wir wollen hier die Russen zensieren. Also, die EU verhält sich jetzt wie die Kommunisten damals. Gibt Ihnen das nicht zu denken? (Als Entgegnung auf die Ausführungen eines anderen Abgeordneten bei ausgeschaltetem Mikrofon) Sie bekommen Geld? Von wem? Von welchen Amerikanern? … (Der Präsident entzieht dem Redner das Wort.) 4-0095-0000 Vasile Dîncu (S&D), răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Sigur, opiniile sunt libere.”
“Sunt necesare câteva măsuri concrete și urgente: evaluarea obligatorie a algoritmilor platformelor mari înainte de alegeri, acces rapid și verificabil la date pentru autorități și cercetători - sunt foarte importante, aplicarea strictă a Digital Services Act, sancțiuni aplicate imediat când sunt ignorate obligațiile, mecanismul european de reacție rapidă pentru campaniile coordonate nu în săptămâni, ci în ore, obligații de trasabilitate pentru publicitatea politică online. Democrația este testată pe flancul estic și apărarea ei începe aici. (Vorbitorul a acceptat să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”) 4-0094-0000 Petr Bystron (ESN), Frage nach dem Verfahren der „blauen Karte“. – Lieber Kollege, vielen Dank, dass Sie die Frage zulassen. Sie sind genauso wie ich im Kommunismus aufgewachsen.”
“Domnule președinte, domnule comisar, riscul apare aproape zilnic: vedem alegeri influențate din exterior, mesaje coordonate, rețele automate, algoritmi care amplifică frica și divizarea platformelor decid de fapt ce ajunge la cetățeni. Deciziile sunt tehnice, dar au efecte politice. În statele de graniță ale Europei, cum este România, efectele se văd foarte repede. Se exploatează tensiuni istorice, se țintesc comunități care au acces redus la informație.”
“Trebuie monitorizat și, de asemenea, supus transparenței. Al patrulea element este legat de media independentă. Nu există democrație fără media independentă și aici trebuie să monitorizăm foarte exact ce se va întâmpla. 2-0108-0000”
“Domnule președinte, European Democracy Shield intră în ultima etapă: cea a acțiunii. Cred că pentru noi, mai ales cei care am trăit în perioada comunistă în țările din Est, trebuie să menționăm faptul că ar trebui ca acest proiect să își păstreze transparența și să păstrăm dialogul chiar cu adversarii democrației. Mai sunt câteva condiții importante. În primul rând, Centrul European de reziliență democratică: trebuie să fie înființat rapid, să știm structură, transparență, persoanele care se ocupă de asta. Apoi este transparența instrumentelor: spuneam protocolul de incident, rețeaua de căutători ai faptelor. Avem, de asemenea, nevoie de ghiduri și proceduri publice care să fie recunoscute public. În fine, al treilea element: cred că este foarte important modul în care țările aplică obligațiile.”
“Avem totuși ferestre de oportunitate și ne putem construi parteneriate, putem moderniza fabrici și putem repoziționa companiile noastre în consorții europene. E adevărat, EDIP nu oferă timp lung, dar oferă un cadru foarte clar, iar Europa câștigă din acest proiect. Felicitări! 2-0063-0000 Spontane Wortmeldungen 2-0064-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, felicitări! EDIP schimbă regulile în Europa, pune industria de apărare în centru și transformă achizițiile din decizii naționale în procese comune. Adică naștem, în sfârșit, ecosistemul de apărare comună în Europa. Pentru țările noastre miza este clară: dacă intri în rețelele europene, câștigi acces la contracte și tehnologii, dacă rămâi pe margine, continui dependența de importuri. Regulile sunt dure, cer lanțuri de aprovizionare, proprietate fără influențe externe și capacități reale de producție. Asta lovește direct în punctele slabe ale industriei locale. Mai este ceva: acest program cere viteză și ăsta este un lucru foarte bun, pentru că nu mai avem timp.”
“Domnule președinte, stimați colegi, raportul dlui Sandro Gozi este un exemplu de proiect rațional și curajos în același timp. Uniunea Europeană cu adevărat se află în fața unui moment decisiv. Extinderea a fost privită ca o promisiune politică, dar este un test al capacității noastre instituționale. Dacă vrem o Uniune mai mare, trebuie o Uniune mai eficientă. Raportul nostru arată clar: fără reforme, extinderea riscă să blocheze mecanismele decizionale și să slăbească încrederea cetățenilor. Trebuie să ajustăm votul în Consiliu, să consolidăm rolul Parlamentului și să pregătim o Comisie adaptată unei Uniuni de peste 30 de state. O Uniune extinsă trebuie să rămână capabilă să decidă rapid, să protejeze valorile democratice și să acționeze unitar pe scena globală. Extinderea și reforma trebuie să meargă împreună.”
“A treia, un mecanism de alertă rapidă și contra narațiune publică pentru ca cetățenii să primească informații verificate înainte ca propaganda să umple întreg spațiul public. Dragi colegi, dacă nu vom construi aceste mecanisme, următoarele alegeri vor deveni țintă pentru actorii ostili și sper, domnule comisar, ca ReArm și SAFE, mecanismele noastre să... (Președinta a retras cuvântul vorbitorului) (Vorbitorul a acceptat să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”) 3-0410-0000 Diana Iovanovici Şoşoacă (NI), întrebare adresată conform procedurii „cartonașului albastru”.”
“Doamnă președintă, domnule comisar, un European Democracy Shield nu este un lux instituțional, ci o necesitate strategică. Astăzi, democrațiile nu mai sunt atacate doar cu arme, ci prin manipularea informației, prin distorsionarea proceselor electorale și prin subminarea încrederii cetățenilor. Avem nevoie de acțiuni urgente și rapide. Propun trei direcții urgente. Prima, m-am bucurat să o aud din partea domnului comisar, un centru european pentru reziliență democratică, conectat cu serviciile naționale, capabil să monitorizeze și să reacționeze la ingerințe și atacuri hibride în timp real. A doua ar fi un cadru comun de protecție a proceselor electorale, standarde minime pentru securizarea bazelor de date, transparență în finanțarea campaniilor și control asupra microtargeting-ului electoral.”
“În al doilea rând, trebuie accelerată interconectarea energetică, astfel încât Chișinăul să nu mai fie prizonierul dependențelor multiple energetice, chiar dacă s-au făcut progrese în ultima vreme. Și nu în ultimul rând, este vorba de reziliența democratică, sprijin pentru mass-media independentă, combaterea dezinformării și susținerea administrației publice locale, mai ales. Sprijinind Moldova, ne protejăm și pe noi, întărim flancul estic, întărim încrederea cetățenilor în proiectul nostru și arătăm un lucru: Europa nu își abandonează vecinii, îi sprijină să reziste și să prospere în fața acestei agresiuni. 2-0463-0000”
“Domnule președinte, doamnă comisar, Republica Moldova este astăzi una dintre țările cele mai expuse în fața agresiunilor hibride ale Rusiei: campanii de dezinformare, presiuni energetice, tentative de destabilizare economică și politică. În fața acestui atac permanent, este foarte frumos gestul nostru de solidaritate și acest lucru ne emoționează și pe noi, românii, ca și pe frații noștri moldoveni, dar trebuie să facem câteva lucruri concrete. Au fost apreciate aici, menționate câteva lucruri concrete, ajutoarele noastre pentru Moldova, dar mai precizez câteva lucruri. În primul rând, trebuie să-i ajutăm să consolideze securitatea energetică prin programe comune de apărare digitală și prin conectarea la mecanismele noastre de răspuns rapid.”
“Guvernul trimite ajutoare umanitare în Gaza, dar nu face publicitate ca să nu-și piardă partenerii de coaliție. Deci, revizuirea acordului trebuie să fie un instrument de dialog, nu de ruptură, poziția noastră trebuie să fie clară: două state în pace și securitate. Dar până acolo trebuie să rămânem drepți, nu partizani, nu radicali, ci europeni fideli valorilor noastre - umanitate, justiție și echilibru. 2-0574-0000”
“Domnule președinte, doamnă comisară, revizuirea Acordului de asociere este o decizie grea, însă greutatea acestei decizii nu trebuie să ne facă să ne pierdem echilibrul. Da, pare o confruntare de percepții, una între David și Goliat, dar în această luptă de percepție să nu uităm că în 7 octombrie a fost un atac brutal, cu peste 100 de morți civili, cu sute de ostatici. A sancționa Israelul fără nuanțe în acest context, riscă să fie perceput ca un cec în alb pentru terorismul organizat. În același timp, nu putem ignora realitatea din Gaza, cum ați spus, obligațiile asumate în cadrul Acordului de asociere, deci, decizia noastră trebuie să fie una de echilibru. Peste 60 % din locuitorii kibuțurilor au părăsit casele lor, zeci de familii așteaptă ostaticii să revină.”
“Asumarea trecutului nu este o slăbiciune, ci un semn de forță. Este un semn de curaj politic și de demnitate. Negarea genocidului nu este o opinie, este o formă de complicitate. Astăzi ne exprimăm solidaritatea pentru poporul armean și reafirmăm angajamentul nostru pentru o lume în care adevărul istoric nu mai trebuie negociat politic. 4-0090-0000”
“Domnule președinte, dragi colegi, dragi tineri care vă aflați în tribună, marcăm o zi a memoriei și adevărului, comemorăm Genocidul armean, o tragedie istorică în care peste un milion și jumătate de armeni au fost exterminați în Imperiul Otoman. Acest act nu a fost doar o suferință umanitară profundă, ci și un precedent istoric. Tăcerea lumii de atunci a deschis calea unor crime în secolul XX. „Cine își mai amintește de armeni?”, întreba retoric și cinic Adolf Hitler. Astăzi avem datoria morală de a nu închide ochii, pentru că aceasta înseamnă justiție și este un semn al angajamentului nostru față de umanitate și față de valorile democratice. Turcia de azi nu moștenește vina pentru faptele comise în urmă cu un secol, dar vina începe atunci când alegi să ascunzi o crimă, nu când alegi să o recunoști.”
“În primul rând, ar fi nevoie de o construcție a unei doctrine proprii, a unui scenariu de răspuns militar în cazul unui atac, și de operaționalizare a articolului 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană, similar articolului 5 din NATO. Ne trebuie un scut european de apărare pentru atacuri cibernetice, de exemplu, dar poate și un scut antirachetă și, de asemenea, o definire clară a momentelor și a circumstanțelor în care Uniunea Europeană intervine militar, atât în intern, cât și în extern. Sunt investiții de inteligență absolut necesare. De asemenea, ne-ar trebui și o structură de guvernanță în apărare, pentru că acum este fragmentată. 2-0445-0000”
“Domnule președinte, domnule comisar Kubilius, am auzit azi că timpul iluziilor a trecut, deci trebuie să spunem că și timpul strategiilor de hârtie a trecut. Avem nevoie în acest moment de o foaie de parcurs pentru o armată europeană. Avem nevoie de un plan de acțiune pentru a consolida autonomia strategică a Uniunii Europene și pentru a diminua dependența de NATO din acest moment. Avem nevoie de trei piloni pentru asta. Despre primii doi s-a vorbit mult: crearea în primul rând a unei capacități militare proprii, apoi o industrie de apărare integrată și mai ales, aș spune, o strategie proprie de descurajare. Voi insista asupra acestui al treilea element. Avem nevoie de un mecanism european de descurajare militară și economică, capabil să contracareze amenințările externe fără a depinde de NATO, și aici ar fi câteva lucruri.”
“Strategia de independență și de eficiență energetică făcută cu ajutorul Uniunii Europene este foarte importantă. Și, de asemenea, reziliența societală și coeziunea comunitară – aici, trebuie să sprijinim protecția socială, accesul la educație și sănătate și grupurile vulnerabile. De aceea, reziliența societală este importantă și este o investiție. Felicitări raportorilor! Felicitări, doamnă comisară, pentru muncă! 1-0179-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, Republica Moldova se află într-un proces de transformare rapidă. Este uimitor ce se întâmplă. Se apropie pas cu pas de Uniunea Europeană. Aceste schimbări, pentru a fi sustenabile, este nevoie de a crește capacitatea de a rezista în fața șocurilor, de a crește reziliența societală. Moldova se află într-un context geopolitic fragil, marcat de multe riscuri și amenințări. De aceea, trei elemente sunt foarte importante aici: reziliența democratică și instituțională. Aici vedem foarte multe progrese în combaterea corupției și transparența instituțională. De asemenea, reziliența economică – Moldova trebuie să-și diversifice economia, să stimuleze investițiile și să-și reducă dependența de surse externe.”
“Pentru securitatea Europei avem nevoie de interoperabilitate, de piață unică, uniune bancară și de ceea ce am putea să numim interoperabilitate culturală. Deci, să evităm această capcană! Europa, pentru a rămâne competitivă pe plan mondial, trebuie să combată și tendințele extremiste, pe lângă alte pericole. 3-0201-0000”
“Domnule președinte, dragi colegi, uneori există tentația de a prelua narativele extremei drepte sau de a face concesii de dragul popularității unor teme care sunt populiste. Este o capcană și un mare pericol pentru competitivitatea Europei. Bunăstarea și prosperitatea cetățenilor din UE depinde de competitivitatea sa în această economie globală. Menținerea avantajului competitiv al Uniunii Europene necesită colaborare internațională în domeniul științific și tehnologic. Restricționarea liberei circulații a forței de muncă și a capitalului reduce capacitatea companiilor europene de a atrage talente și investiții. Tendințele izolaționiste pun în pericol inovația și cercetarea, care sunt motoarele competitivității.”