Daniel Buda
Member of the European Parliament · PPE · RO
“Domnule președinte, stimați colegi, într-un moment de - aș putea spune - imaturitate politică profundă, domnul Grindeanu s-a gândit să dărâme guvernul condus de Ilie Bolojan, împreună cu partenerii domniei sale, de la AUR. Astăzi, domnia sa plânge în lacrimi după stabilitatea României.”
“Ne asumăm formarea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, un om responsabil, competent, cu experiență europeană și credibilitate. Acum mingea este la dumneavoastră, domnule Grindeanu. Așteptăm să vedem dacă PSD vrea cu adevărat un guvern sau dacă preferă să continue spectacolul.”
“Domnule președinte, doamnă comisară, „teama”, „incertitudinea”, „nesiguranța” nu mai sunt cuvinte care descriu un război îndepărtat. Sunt sentimente pe care tot mai mulți români au început să le trăiască după ce, de la începutul războiului din Ucraina, am avut zeci de încălcări ale spațiului aerian.”
“Doamnă președintă, domnule comisar, apreciem sincer eforturile dumneavoastră în această direcție, dar Europa nu-și poate permite ca fiecare criză geopolitică să se transforme automat într-o criză pentru fermieri.”
“Doamnă președintă, stimați colegi, timp de decenii, parteneriatul dintre SUA și Europa a fost coloana vertebrală a lumii libere. Generații întregi au crescut fără frica războiului, deoarece au știut că dincolo de ocean există un aliat care nu abandonează libertatea atunci când aceasta este amenințată. Astăzi însă, lumea se schimbă.”
“Prezența americanilor nu este doar o desfășurare strategică de trupe, este dovada că articolul 5 din tratatul NATO nu este doar un text într-un tratat, ci o promisiune vie între națiuni, o necesitate a zilei de astăzi.”
The complete record
Every one of 72 lines we hold for Daniel Buda, in date order, each linked to its source. Free to read, in full, without an account. Page 1 of 2.
“Ne asumăm formarea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, un om responsabil, competent, cu experiență europeană și credibilitate. Acum mingea este la dumneavoastră, domnule Grindeanu. Așteptăm să vedem dacă PSD vrea cu adevărat un guvern sau dacă preferă să continue spectacolul. România are nevoie de o guvernare responsabilă, nu de lecții de stabilitate din partea celor care au provocat haosul. 1-0161-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, într-un moment de - aș putea spune - imaturitate politică profundă, domnul Grindeanu s-a gândit să dărâme guvernul condus de Ilie Bolojan, împreună cu partenerii domniei sale, de la AUR. Astăzi, domnia sa plânge în lacrimi după stabilitatea României. Mai mult, încearcă să arunce această responsabilitate în partea PNL, uitând că, în democrațiile autentice, cei care dărâmă un guvern au responsabilitatea să pună altul în loc. Problema dumneavoastră, domnule Grindeanu, este că domnul George Simion a jucat mai bine și v-a lăsat în offside - exact așa cum PSD îi lasă pe români în offside de ani de zile, cu un deficit bugetar imens, de care însă nu v-a păsat. PNL, împreună cu USR și UDMR este aici să continuăm ceea ce am început - reformele.”
“Avem nevoie azi și subliniez acest lucru ‑ azi, de capacități militare care să fie în măsură să apere în mod adecvat nu doar România, ci întreaga Uniune Europeană. 2-0265-0000”
“Domnule președinte, doamnă comisară, „teama”, „incertitudinea”, „nesiguranța” nu mai sunt cuvinte care descriu un război îndepărtat. Sunt sentimente pe care tot mai mulți români au început să le trăiască după ce, de la începutul războiului din Ucraina, am avut zeci de încălcări ale spațiului aerian. Sunetul dronelor, al alarmelor și teama că o noapte obișnuită se poate transforma într-o tragedie au devenit o realitate în România. Recent, o mamă și fiul ei au fost răniți la Galați, după ce o dronă rusească a lovit propria locuință, iar Rusia nu dă niciun semn că intenționează să se oprească. Dar în apărarea libertății nu există niciodată un efort prea mare. De aceea, doamnă comisară, nu putem trata securitatea flancului estic ca o problemă regională. Este o problemă europeană, iar răspunsul nostru trebuie să fie ferm.”
“Prezența americanilor nu este doar o desfășurare strategică de trupe, este dovada că articolul 5 din tratatul NATO nu este doar un text într-un tratat, ci o promisiune vie între națiuni, o necesitate a zilei de astăzi. Iar în același timp, Europa trebuie să înțeleagă un adevăr: o Europă puternică are obligația de a deveni și o Europă capabilă să se apere într-un parteneriat strâns cu Statele Unite ale Americii. Împreună putem garanta pacea și securitatea lumii. 2-0386-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, timp de decenii, parteneriatul dintre SUA și Europa a fost coloana vertebrală a lumii libere. Generații întregi au crescut fără frica războiului, deoarece au știut că dincolo de ocean există un aliat care nu abandonează libertatea atunci când aceasta este amenințată. Astăzi însă, lumea se schimbă. Dislocarea trupelor americane de pe flancul estic nu este doar o problemă a Europei. Istoria ne-a învățat un adevăr dureros: atunci când democrațiile ezită, agresorii capătă curaj, atunci când aliații se îndoiesc unii de alții, pacea devine fragilă. Flancul estic nu apără doar România, Polonia sau statele baltice, ci și stabilitatea întregii lumi libere.”
“De aceea, consider că în primul rând Comisia Europeană trebuie să își concentreze eforturile pe relansarea acestei industrii strategice înainte ca Europa să devină complet dependentă de importuri. 2-0293-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, apreciem sincer eforturile dumneavoastră în această direcție, dar Europa nu-și poate permite ca fiecare criză geopolitică să se transforme automat într-o criză pentru fermieri. În aprilie 2026, prețurile globale ale îngrășămintelor pe bază de azot au fost cu 40 % peste nivelul din decembrie 2025, iar pentru fermieri aceasta nu este o statistică pe hârtie. Este diferența dintre a semăna sau a renunța, dintre a fertiliza corect sau a accepta recolte mai slabe, dintre a rămâne pe piață sau a închide ferma. Vedem din nou planuri de acțiune, strategii și foi de parcurs ale Comisiei Europene. Pe hârtie, sigur, totul arată bine, dar fermierii nu își fertilizează câmpurile cu strategii, nu își salvează recoltele cu promisiuni pentru 2030.”
“Europa are nevoie de măsuri concrete: flexibilitate temporară privind ajutoarele de stat, sprijin direct pentru costurile cu combustibilul și îngrășămintele și, nu în ultimul rând, activarea rezervei de criză din cadrul PAC. În paralel, trebuie accelerată investiția în producția europeană de îngrășăminte, pentru a reduce dependențele externe care vulnerabilizează agricultura europeană la fiecare criză geopolitică. 1-0229-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, motorina la 2,5 euro pe litru nu mai este astăzi doar o cifră. Este un semnal de alarmă pentru întreaga agricultură europeană. Fermierii nu se mai întreabă azi cât profit vor avea la final de an. Se întreabă dacă își vor mai putea permite să lucreze pământul anul viitor. Criza din Orientul Mijlociu, care la început părea una limitată, începe deja să producă efecte economice puternice, iar agricultura este printre primele sectoare afectate. Trebuie să înțelegem foarte clar: atunci când cresc costurile de producție în agricultură, crește, inevitabil, prețul alimentelor pentru fiecare cetățean, afectată fiind calitatea vieții. Trebuie să acționăm rapid.”
“În același timp, avem nevoie de un buget PAC puternic, adaptat realităților din teren. În final, mai subliniez un lucru, trebuie să schimbăm gândirea unor decidenți politici în materia schimbărilor climatice. Fermierii nu sunt problema, ei sunt soluția. Dacă-i pierdem pe aceștia, pierdem mai mult decât o industrie. Ne pierdem propria noastră identitate. 4-0031-0000”
“Din păcate, continuăm să discutăm măsuri care descurajează creșterea animalelor, punem o presiune tot mai mare pe fermieri, ajungând să tratăm sectorul zootehnic ca pe o industrie grea, poluantă, care trebuie pedepsită și nu susținută. Vedem politici care cresc costurile de producție fără alternative reale, standarde tot mai ridicate, fără sprijin financiar proporțional și, în paralel, promovăm politici și mesaje care descurajează consumul de carne și lapte. Stimați colegi, trebuie să înțelegem că zootehnia înseamnă securitate alimentară, prevenirea incendiilor și menținerea în viață a zonelor rurale. Acum, când conturăm noua politică agricolă comună, trebuie să încurajăm creșterea animalelor, să-i cointeresăm pe fermierii din cultura mare să integreze zootehnia în exploatațiile lor.”
“Domnule președinte, stimați colegi, realitatea este că între 2014 și 2024, efectivele de animale din Uniunea Europeană au scăzut cu aproximativ 12 %. Bolile animalelor, fie că vorbim de focare de gripă aviară, boala limbii albastre sau alte crize sanitar-veterinare prost gestionate, lovesc fermele, reduc producția, cresc costurile și pun o presiune uriașă pe fermieri. În multe cazuri avem măsuri standardizate, precum carantinarea la pesta porcină africană pe raze de până la 10 kilometri, aplicate rigid, fără o adaptare reală la specificul din teren, ceea ce blochează activitatea fermierilor mai mult decât protejează eficient sectorul.”
“Facem apel la autoritățile publice locale să pregătească încă de pe acum planurile de urbanism și proiectele pentru construcția de locuințe, astfel încât, atunci când vor fi disponibile mai multe fonduri europene, după 2027, să fim pregătiți. Europa trebuie să transforme această criză într-o oportunitate de a construi mai mult, mai repede și mai accesibil. 2-0100-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, Europa se confruntă cu o criză profundă a locuințelor, o criză a viitorului nostru. Pentru tot mai mulți europeni, visul unei locuințe devine din ce în ce mai greu de realizat. Astăzi, aproape jumătate dintre tineri locuiesc împreună cu părinții. În ultimii ani, prețurile locuințelor au crescut cu aproape 50 %, iar chiriile cu 20 %. În același timp, numărul autorizațiilor de construcție a scăzut semnificativ. Raportul Parlamentului European arată clar direcția: trebuie să creștem oferta de locuințe accesibile, să simplificăm procedurile de construcție și să mobilizăm mai multe investiții publice și private. Insist asupra faptului că parteneriatele public-privat reprezintă cheia în această problemă.”
“În acest context, solicit Comisiei Europene să monitorizeze îndeaproape evoluția piețelor și nivelul stocurilor de combustibil, astfel încât activitatea fermierilor, deja supuși unor presiuni uriașe, să nu fie afectată și mai mult. Comisia trebuie să fie pregătită să intervină, inclusiv prin mecanismele compensatorii, pentru a garanta continuitatea activității fermierilor ‑ cei care duc, în fiecare zi, adevărate bătălii pentru securitatea alimentară a Europei. 1-0221-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, conflictul din Orientul Mijlociu vine într-un moment extrem de dificil pentru agricultură. Creșterea prețurilor la energie afectează direct producția de îngrășăminte, iar îngrășămintele mai scumpe înseamnă costuri mai mari pentru fermieri și, inevitabil, producții agricole mai mici. Dar problemele nu se opresc aici. Creșterea prețului la motorină înseamnă costuri mai mari pentru fiecare hectar lucrat ‑ de la arat și însămânțat până la recoltare. Ne aflăm chiar în faza însămânțărilor de primăvară, când fermierii trebuie să intre pe câmp. Dacă accesul la combustibil devine dificil sau prea scump, riscul pentru producția agricolă și pentru securitatea alimentară va deveni o realitate dureroasă pentru noi toți.”
“– Este absolut indispensabil să creăm mecanisme de control, deoarece, încă o dată subliniez, mi se pare inadmisibil ca laptele să plece de la poarta fermei cu un preț și să-l găsim pe raft la niște prețuri de 3-4 ori mai mari. Am reținut ce spune și colegul Christensen din Danemarca: sunt cooperative care funcționează, dar, repet, este important să întărim poziția fermierului și statul trebuie să intervină. Asta nu înseamnă că afectăm concurența, pentru că, până la urmă, dacă fermierul va fi nevoit să vândă sub prețul de cost, își va închide poarta fermei și vom importa alimente din afara Uniunii Europene. 4-0106-0000”
“A primeira, a de saber se é possível determinar medidas de proteção aos agricultores nesta relação desigual, particularmente com as grandes empresas da distribuição, para proteger os agricultores e os produtores, sem prever mecanismos de fiscalização adequados dessas medidas; em segundo lugar, se estas medidas podem ser eficazes sem intervenção nacional que proteja, efetivamente, os agricultores. Em Portugal, a falta de decisões nacionais para proteger os agricultores determina que muitas destas medidas, verdadeiramente, não serão eficazes. 4-0105-0000 Daniel Buda (PPE), răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”.”
“– Este important ca orice om politic să își asume atunci când se greșește. Da, acest Green Deal a fost o greșeală din partea Comisiei Europene și este momentul să reconfigurăm acest lucru, pentru că nu putem să stăm în politicile verzi, să le spunem fermierilor să facă mai mult, cu bani mai puțini. Fermierii sunt niște colaboratori, ceea ce înseamnă protecția mediului, dar în același timp trebuie să fie și finanțați în mod adecvat, altfel, dacă vom sta doar în politicile de mediu, fermierii își vor închide porțile. 4-0104-0000 João Oliveira (The Left), Pergunta segundo o procedimento «cartão azul». – Senhora Presidente, Senhor Deputado Buda, as perguntas que lhe quero fazer são duas.”
“În același timp, avem nevoie de o armonizare reală de la directivă la regulament, astfel încât să avem o aplicare uniformă și o putere de negociere mai mare pentru fermieri. (Vorbitorul a acceptat să răspundă la diverse întrebări adresate în conformitate cu procedura „cartonașului albastru” ) 4-0102-0000 Georgiana Teodorescu (ECR), întrebare adresată conform procedurii „cartonașului albastru”. – Domnule Buda, faceți parte dintr-un grup politic care a susținut și a votat politicile Green Deal, iar Green Deal-ul a afectat productivitatea fermierului. Acum, competitivitatea care vine din afara Uniunii Europene face același lucru. La ce să renunțăm? La Green Deal sau la trade-urile neavantajoase pentru fermierii europeni? 4-0103-0000 Daniel Buda (PPE), răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”.”
“Bifăm o listă de practici negre și gri, dar trebuie să spunem clar problema este raportul de putere dintre fermier, procesator și retail și la cât ajunge să plătească în final consumatorul pe unitatea de produs, când fermierul este împins să vândă sub costurile de producție, nu vorbim despre competiție, ci despre sufocarea economică. Da, este doar o chestiune de timp până când întregul lanț plătește nota, dispare producția locală, scade calitatea, crește dependența de importuri, iar consumatorul ajunge să plătească tot mai mult pe produse de proastă calitate. Așadar, este important să discutăm despre practici comerciale neloiale, dar este important să plecăm de la rădăcina problemei. Astăzi votăm un pas concret. Întărim lupta împotriva practicilor neloiale când abuzul trece granița, iar autoritățile trebuie să conlucreze.”
“Doamnă președintă, stimați colegi, vorbim des despre practicile comerciale neloiale în interiorul statelor membre sau transfrontaliere, dar haideți să pornim de la un element de bază cât de loial este ca litrul de lapte să plece din fermă cu 25 de eurocenți și să ajungă pe raft la 3 euro și aproape întotdeauna trecând deja printr-o prelucrare primară, astfel încât profitul celor care se află dincolo de poarta fermei poate urca uneori la un absurd 5 euro pe litru. Crede cineva că aceasta este o piață corectă? Nu. Nici pentru consumator și nici pentru fermier.”
“Viitorul Europei este pus sub semnul întrebării atunci când insecuritatea alimentară afectează mai ales copiii. 3-0443-0000”
“În acest context, PAC trebuie înțeleasă nu doar ca o politică de sprijin pentru fermieri, ci ca un instrument esențial de coeziune economică, socială și teritorială prin care Uniunea poate combate acest fenomen. Investițiile în agricultură și în servicii de bază contribuie direct la ceea ce înseamnă stabilitatea veniturilor și la accesul la hrană. Iar atunci când vorbim despre copii, responsabilitatea noastră este cu atât mai mare. Pentru mulți copii din Uniunea Europeană, masa primită la școală este singura masă a zilei. Schema de hrană în școli nu este un program secundar, ci este o intervenție vitală, care înseamnă șanse egale în viitor. De aceea, invit Comisia Europeană să se asigure că Strategia de combatere a sărăciei abordează în mod activ foametea și că programele dedicate alimentației în școli sunt finanțate adecvat.”
“Doamnă vicepreședintă, stimați colegi, sărăcia în Europa înseamnă din ce în ce mai des foamete. În 2024, 9 % din populația Uniunii Europene nu și-a putut permite o masă care să conțină carne sau pește o dată la două zile. În unele state membre, acest procent depășește pragul de 30 %. Aceste cifre ne demonstrează un adevăr dureros: problema accesului la hrană nu mai este a altora, a țărilor îndepărtate sau în curs de dezvoltare. Este o realitate prezentă aici, în Uniunea Europeană. Mediul rural rămâne în mod constant mai expus riscului de sărăcie și insecuritate alimentară, ca urmare a veniturilor mai scăzute și a accesului limitat la servicii de bază.”
“Copiii noștri trebuie protejați, iar acest lucru se poate realiza doar printr-un efort comun, la nivel european și național, prin reguli clare și armonizate pentru platforme, dar și prin implicarea activă - și subliniez activă - a părinților, a școlilor și a societății în ansamblul său. 2-0434-0000”
“Asistăm la fenomene care până mai ieri păreau de neconceput: adolescenți care își agresează colegii, cazuri extreme în care violența escaladează până la pierderi de vieți. Aceste situații nu sunt incidente izolate, ci simptomele unui mediu digital scăpat de sub control. Nu este întâmplător că tot mai multe state analizează, pe bună dreptate, posibilitatea de a restricționa accesul tinerilor sub 16 ani la rețelele de socializare, instituind acest majorat în mediul online - așa cum este și în România această dezbatere astăzi. Desigur, mediul online are și beneficii reale: facilitează comunicarea, accesul la informație și educația digitală. Dar accesul tinerilor trebuie să fie adaptat vârstei și reglementat, domnule comisar responsabil, nu lăsat fără reguli și fără protecții reale.”
“Domnule președinte, stimați colegi, salutăm inițiativa Comisiei Europene de a lansa un plan de acțiune împotriva hărțuirii cibernetice. Datele sunt alarmante și, așa cum s-a mai spus astăzi aici, unul din șase adolescenți este victima hărțuirii online, iar unul din opt recunoaște că a participat la astfel de comportamente. Trebuie să admitem însă, stimați colegi, un adevăr incomod: securitatea cibernetică nu mai este o problemă care îi privește doar pe tineri. Ritmul accelerat și agresivitatea actorilor din mediul online au depășit cu mult capacitatea noastră de reacție. Însă, atunci când vorbim despre protejarea tinerilor, vorbim în realitate despre protejarea viitorului nostru comun.”
“Solicit, astfel, Comisiei Europene o monitorizare strictă și o intervenție imediată, cu instrumente concrete: activarea rezervei de criză, soluții de stocare, stimularea consumului intern și promovarea accelerată pe piețele internaționale. Vaca de lapte reprezintă industria grea a zootehniei. Nu ne putem permite, așadar, să reducem viabilitatea fermelor, să pierdem capacitatea de producție și să periclităm securitatea alimentară europeană. 1-0211-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, piața laptelui este pe cale să se prăbușească în Europa, cu consecințe dramatice pentru noi toți. În unele regiuni, prețul de achiziție a scăzut cu peste 60 % raportat la anul trecut, ajungând mult sub prețul de producție. Pentru fermieri, acest lucru reprezintă o condamnare la moarte: ferme care se închid, efective vândute în grabă, credite neplătite și falimente în lanț devin realități zilnice. Dezastrul lovește inclusiv exploatații moderne, dezvoltate cu fonduri europene, care acum nu-și mai pot acoperi cheltuielile curente. Criza este una complexă: supraofertă, procesare insuficientă către produse cu valoare adăugată, scumpirea furajelor sau costurile de conformare la cerințele de mediu și bolile animalelor.”
“Doamnă președintă, domnule comisar, stimați colegi, trei mii de animale sacrificate, șase milioane de euro despăgubiri. Acestea nu sunt cifre dintr-o statistică, ci realitatea crudă în care trăiesc fermierii francezi și europeni în urma izbucnirii dermatozei nodulare contagioase a bovinelor. Noul focar apărut la granița cu Spania nu este doar o problemă locală, o criză izolată și niciun accident sanitar. Este consecința directă a unei lipse de anticipare, a unor decizii amânate și a unor politici europene care prea des reacționează abia după ce pagubele sunt deja ireversibile. Este însă un test major pentru Comisia Europeană și pentru capacitatea noastră colectivă de a proteja agricultura europeană.”
“1-0155-0000 Lukas Sieper (NI), blue-card reaction. – Dear colleague, once again, I agree with you in principle. The farmers know how to protect the environment. They have been doing this for thousands and thousands of years. But sometimes, and right now in your speech, I feel that the difference is lost between a simple farmer who has one farm and works his land, and big agricultural conglomerates, big farming industry, who have no regard for the environment, who have no regard for the honour and the worth of the land that they work. So, where's the difference there? 1-0156-0000 Daniel Buda (PPE), replică în procedura „cartonașului albastru”.”
“1-0154-0000 Daniel Buda (PPE), răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”. – Domnule Sieper, mulțumesc foarte mult pentru această întrebare. Vreau să vă spun un lucru: astăzi, fermierii sunt cei mai mari și mai importanți gardieni ai protecției mediului. Vă garantez că fiecare fermier este conștient de ceea ce înseamnă o bună colaborare și o bună respectare a drepturilor de mediu, pentru că mediul, până la urmă, este cel care îi oferă durabilitatea fermierului. Dar, în același timp, trebuie să fim conștienți de faptul că fermierii trebuie să fie plătiți pentru munca lor, pentru că nu se poate cere fermierilor să facă mai mult cu bani mai puțini. De aceea, este foarte important să menținem acest echilibru între ceea ce înseamnă protecția mediului și plățile pentru fermieri.”
“(Vorbitorul a acceptat să răspundă la o întrebare adresată în conformitate cu procedura „cartonașului albastru”) 1-0153-0000 Lukas Sieper (NI), blue-card question. – Thank you, colleague, that you accepted the blue card. I agree totally with you that we have to protect our farmers and that we have to take their grievances into account. At the same time, we see that a lot of environmental standards that have been fought for so hard in recent years are now rolled back. You said in your speech that we can simplify the legislation without lowering the protection status. I have to tell you, I feel that the different is the case, that we are rolling it back so much. So, where is the border? Where do we actually stop with simplification and keep our environmental protection?”
“Tocmai de aceea, salut actualele măsuri de simplificare pentru fermieri, fie că vorbim despre GAEC 1, 7 sau 5, fie că vorbim despre start-up-urile rurale și afacerile fermierilor mici, care vor putea fi finanțate cu până la 75 000 de euro, dar și reducerea numărului de controale. În același timp, mai mult decât importantă este posibilitatea achiziționării de animale cu înaltă valoare genetică din Pilonul II de dezvoltare. Actuala simplificare a PAC nu înseamnă slăbirea obiectivelor europene, ci trebuie să fie o lecție pentru noi, și anume că fermierii nu trebuie ascultați doar atunci când sunt în stradă. Dacă vrem cu adevărat o Europă puternică, trebuie să începem cu fermieri puternici, iar asta înseamnă o actuală și viitoare PAC simplă, corectă, aplicabilă, dar nu în ultimul rând, finanțată în mod adecvat.”
“Doamnă președintă, domnule comisar Hansen, apreciem prezenta propunere a Comisiei Europene și îl felicit pe raportorul Rodrigues, precum și pe raportorul din umbră al PPE, Dan Motreanu și pe toți ceilalți implicați în acest dosar. Stimați colegi, trebuie să recunoaștem că astăzi politica agricolă comună a devenit prea complicată, prea birocratică și prea deconectată de realitatea fermierilor europeni. Tocmai de aceea a sosit momentul să trecem de la o Europă a reglementării excesive, la o Europă a simplificării, a cercetării și a inovării. Este dificil să vorbim astăzi despre competitivitate, securitatea alimentară și reînnoirea generațională, atunci când un fermier petrece mai mult timp în fața calculatorului decât pe câmp sau când greșeli minore duc la sancțiuni disproporționate.”
“De aceea solicit Comisiei Europene să vină cu o propunere care să facă ca aceste fonduri, fie că vorbim de coeziune, fie că vorbim de Politica Agricolă Comună Pilonul 2, de dezvoltare, să fie predictibile pentru acest beneficiar, pentru că altfel înțelegeți că nu vom putea răspunde la aceste provocări pe care le avem în față. 2-0608-0000”
“Războiul din Ucraina a pus și pune o presiune uriașă pe fermierii europeni, iar statele aflate în prima linie, precum România, resimt mai mult această presiune, iar Comisia Europeană trebuie să țină seama de aceste realități. Bugetul Uniunii Europene trebuie să garanteze un trai decent pentru fermieri, dacă vrem să păstrăm securitatea alimentară și să asigurăm prețuri rezonabile pentru consumatori. Fermierii, dincolo de rolul lor în asigurarea hranei, au însă o misiune strategică: aceea de a lupta și de a menține vii comunitățile rurale și de a lupta împotriva depopulării celor mai izolate zone. Dar, domnule comisar Serafin, pentru acest lucru trebuie să înțelegem un lucru: nu putem face mai mult cu bani mai puțini. Nu putem face lucrurile pe care ni le propunem dacă nu suntem predictibili.”
“Domnule președinte, felicit și eu raportorii pentru munca depusă, însă, stimați colegi, astăzi încercăm să răspundem unor provocări istorice cu un buget creat pentru o lume care nu mai există. El a fost gândit pentru o Europă stabilă, previzibilă și nu pentru o Europă care se confruntă simultan cu un război pe continent, o pandemie recentă, inflația record, prețuri explozive la energie. De aceea alocările pentru 2026 trebuie să fie mai aproape de realitate și mai flexibile. Din perspectiva agriculturii, realitățile nu pot fi contestate: am avut și avem fermierii în stradă. Aceștia se confruntă cu provocări majore, de la turbulențele geopolitice, fenomenele meteo extreme, volatilitatea piețelor și creșterea inacceptabilă a costurilor de producție.”
“Deși agricultura reprezintă doar 2 % din economia noastră, acest sector este vital. Peste 8,7 milioane de oameni muncesc în agricultură pentru a hrăni peste 450 de milioane de cetățeni europeni. Cu toate acestea, câștigurile din sectorul agricol sunt cu 40 % mai mici decât în alte sectoare economice și tocmai de aceea trebuie să continuăm cu și mai multă intensitate procesul de simplificare. Trebuie să mergem mai departe, să nu mai impozităm subvențiile agricole și să apărăm consolidarea poziției fermierilor europeni în lanțul de aprovizionare cu alimente. Fie că vorbim de contractele scrise absolut indispensabile, clauze de renegociere sau scutirea de la raportare pentru fermele mici, regula trebuie să fie una clară: nu poți să dai cu o mână fermierilor și să le iei cu alte două.”
“Domnule președinte, domnule Hansen, mulțumim pentru propunere. Mulțumim, de asemenea, colegilor Rodrigues și Imart pentru munca depusă, dar, stimați colegi, astăzi discutăm despre simplificarea unei politici pe care, din nefericire, chiar noi am complicat-o. Putem analiza de ce am ajuns aici, în punctul în care fermierii au fost nevoiți să își strige neputința în stradă, dar nu este momentul să căutăm vinovați, ci să acționăm concret pentru ca aceștia să își poată continua activitatea azi și mâine și mai ales să nu repetăm greșelile trecutului. Agricultura nu este doar despre fermieri, așa cum greșit se înțelege uneori în această sală de către unii colegi, ci este despre ceea ce numim noi securitatea alimentară a Europei, care înseamnă alimente în cantități suficiente și mai ales la prețuri accesibile pentru consumatori.”
“Consecințele se vor resimți în întreaga Uniunea Europeană, scăderi de prețuri pe piețele interne, astfel încât, domnule comisar - am rugămintea să mă și urmăriți, domnule comisar - vă cer ca executivul european să adopte o poziție fermă și să vină imediat cu măsuri concrete de sprijin pentru acest sector, dar și cu o strategie comercială unitară, care să reducă vulnerabilitatea Uniunii Europene în fața presiunilor externe. Europa trebuie să-și apere fermierii și să transmită un mesaj clar: nu vom ceda niciodată șantajului comercial. 3-0340-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, fermierii europeni sunt din nou puși în dificultate în cadrul unor dispute comerciale. China impune tarife antidumping de până la 62 % pentru carnea de porc europeană, care este o reacție la presiunile legitime pe care Europa le exercită în sectorul auto. Dar cei care plătesc prețul sunt agricultorii noștri, fermele de familie, procesatorii și comunitățile rurale. Fermierii europeni devin astfel o monedă de schimb într-un conflict care nu are legătură cu munca lor, dar care le amenință direct veniturile și stabilitatea.”
“Or, această criză a locuințelor trebuie să cunoască un răspuns european, deoarece statele membre astăzi și-au demonstrat, din nefericire, incapacitatea de a rezolva această problemă. Dublarea investițiilor în locuințe accesibile nu este doar un gest social, domnule comisar, ci un răspuns la speranța unui viitor sigur, pe care milioane de tineri și familii îl așteaptă de la Europa. 2-0368-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar Fitto, politica de coeziune este inima solidarității europene. Ea trebuie să rămână instrumentul prin care reducem decalajele și sprijinim regiunile rămase în urmă. Tocmai de aceea, domnule comisar, aș dori să transmiteți mesajul nostru foarte ferm în cadrul colegiului comisarilor. Avem nevoie de o politică de coeziune puternică. Avem nevoie de o politică de coeziune independentă și avem nevoie de o politică de coeziune finanțată în mod adecvat. Doar așa vom putea avea o Uniune Europeană puternică. Pentru că trăim vremuri complicate, într-un context geopolitic dificil, cu război la graniță, schimbări climatice, presiuni sociale și economice, cum ar fi criza locuințelor.”
“Doamnă comisar, am auzit prea puțin vorbindu-se despre ceea ce ar trebui să fie o rezervă europeană de apă, care trebuie să fie scutul nostru împotriva secetei la nivelul fiecărui stat membru. Acest lucru se poate face doar cu ajutorul fondurilor europene. În același timp, trebuie să înțelegem că pădurile arse înseamnă pierderi ireparabile pentru biodiversitate și pentru viitorul generațiilor următoare. Reconstrucția lor trebuie să devină o prioritate. Nu în ultimul rând, în încheiere, mulțumesc pompierilor europeni, inclusiv celor români, care au mers să sprijine alte state membre în lupta cu flăcările. 2-0259-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, în ultimele luni, focul a transformat în cenușă aproape un milion de hectare de teren agricol și păduri în Uniunea Europeană. În Spania, în doar 10 zile, focul a mistuit peste 300 de mii de hectare. Portugalia se confruntă cu peste 180 000 de hectare, în timp ce în România unele recolte ar putea fi cu 30 % mai mici comparativ cu anul trecut, din cauza secetei și a focurilor. Nu vorbim doar despre terenuri și păduri arse, vorbim despre destine, familii și hrana noastră cea de zi cu zi. Avem nevoie de o Uniune Europeană care să răspundă prin acțiuni concrete, sprijin pentru fermieri și o politică agricolă comună mai puternică.”
“Avem nevoie de o finanțare adecvată a acestei politici de coeziune, astfel încât să putem susține toate regiunile Uniunii Europene. 4-0106-0000”
“Politica de coeziune nu trebuie să fie transformată într-un instrument de fragmentare ori de creare a unor regiuni privilegiate, în care apartenența la o anumită minoritate să conteze mai mult decât nevoile reale ale populației. Minoritățile naționale, fără discuție, au nevoie de un cadru legal care să permită păstrarea valorilor tradiționale, culturale și identitare. Și mă bucur că astăzi țara mea, România, este un exemplu de bune practici la nivel internațional. Învățământul garantat în limba minorităților naționale, accesul în forurile de decizie, inclusiv la nivel guvernamental, dar și regional sunt doar câteva exemple. Înainte de toate însă, doamnă comisar, trebuie să spunem un lucru foarte clar. Avem nevoie de o politică de coeziune care să nu fie diluată în alte politici.”