Daniel Buda
Member of the European Parliament · PPE · RO
“Domnule președinte, stimați colegi, într-un moment de - aș putea spune - imaturitate politică profundă, domnul Grindeanu s-a gândit să dărâme guvernul condus de Ilie Bolojan, împreună cu partenerii domniei sale, de la AUR. Astăzi, domnia sa plânge în lacrimi după stabilitatea României.”
“Ne asumăm formarea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, un om responsabil, competent, cu experiență europeană și credibilitate. Acum mingea este la dumneavoastră, domnule Grindeanu. Așteptăm să vedem dacă PSD vrea cu adevărat un guvern sau dacă preferă să continue spectacolul.”
“Domnule președinte, doamnă comisară, „teama”, „incertitudinea”, „nesiguranța” nu mai sunt cuvinte care descriu un război îndepărtat. Sunt sentimente pe care tot mai mulți români au început să le trăiască după ce, de la începutul războiului din Ucraina, am avut zeci de încălcări ale spațiului aerian.”
“Doamnă președintă, domnule comisar, apreciem sincer eforturile dumneavoastră în această direcție, dar Europa nu-și poate permite ca fiecare criză geopolitică să se transforme automat într-o criză pentru fermieri.”
“Doamnă președintă, stimați colegi, timp de decenii, parteneriatul dintre SUA și Europa a fost coloana vertebrală a lumii libere. Generații întregi au crescut fără frica războiului, deoarece au știut că dincolo de ocean există un aliat care nu abandonează libertatea atunci când aceasta este amenințată. Astăzi însă, lumea se schimbă.”
“Prezența americanilor nu este doar o desfășurare strategică de trupe, este dovada că articolul 5 din tratatul NATO nu este doar un text într-un tratat, ci o promisiune vie între națiuni, o necesitate a zilei de astăzi.”
The complete record
Every one of 72 lines we hold for Daniel Buda, in date order, each linked to its source. Free to read, in full, without an account. Page 2 of 2.
“Doamnă președintă, stimați colegi, doamnă comisar, Uniunea Europeană s-a construit pe principiul solidarității și al egalității. Politica de coeziune este menită să reducă decalajele dintre regiuni pe baza nevoilor obiective, economice și sociale, și nicidecum pe alte criterii. Am luat notă de această inițiativă și, respectând și susținând principiul diversității Europei, nu cred că fondurile europene pot fi alocate în funcție de criterii etnice sau identitare, deoarece acest lucru, în opinia mea, ar duce la o izolare a acestor regiuni. Europa înseamnă unitate în diversitate. Regiunile au nevoie de sprijin pentru a combate sărăcia, izolarea sau lipsa infrastructurii, indiferent de limbă sau religie.”
“Doamnă președintă, domnule comisar, bugetul Politicii Agricole Comune trebuie să rămână separat, nicidecum diluat în alte politici și, cu atât mai puțin, nu poate fi redus. A te atinge astăzi de bugetul PAC înseamnă a slăbi coloana vertebrală a Uniunii Europene. Această politică nu este despre subvenții. Este despre hrană, siguranță și viitorul satelor europene. Iar azi, aceste sate mor încet. 800 de ferme dispar în fiecare zi, punând în pericol securitatea noastră alimentară. Tinerii fermieri nu mai cred azi în noi. Dacă vom reduce bugetul, vom accelera abandonul agriculturii europene, satele noastre devenind muzee în aer liber, iar noi vom importa alimente pline de pesticide din țările terțe. Vă cer așadar astăzi, ferm, domnule comisar, și fără echivoc, ca bugetul PAC să rămână separat, cu o finanțare adecvată și garantată post-2027.”
“Soluțiile nu pot veni prea târziu. Lipsa apei înseamnă în mod clar lipsa hranei, iar lipsa hranei înseamnă insecuritate pentru fiecare cetățean european. Și nu avem nevoie de așa ceva. 3-0371-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, în ultima săptămână, în România au ars sute de hectare de teren agricol. Azi, în zona Marsiliei, pompierii încă se luptă cu flăcările, iar seceta extremă face ravagii în întreaga Europă. Vorbim despre o criză care nu mai este excepția. Este noua realitate. Agricultura europeană este pusă în genunchi, iar incendiile de vegetație amenință vieți, locuințe și infrastructuri esențiale. Nu putem lăsa statele membre să gestioneze singure un fenomen care afectează întreaga Uniune Europeană. Avem nevoie de o Uniune cu adevărat pregătită, de un plan european coerent și sustenabil. Asta înseamnă investiții urgente în lacuri de acumulare, sisteme de irigații, rezerve locale de apă pentru stingerea incendiilor, consolidarea mecanismelor de protecție civilă și inclusiv dezvoltarea rețelei de pompieri voluntari.”
“Fermierii au nevoie de predictibilitate, dacă vrem pentru ei stabilitate. Nu putem construi viitorul agriculturii europene cu bugete fragmentate și compromisuri. Avem nevoie de o viziune pe termen lung, în care agricultura și dezvoltarea regională să fie pilonii centrali. Kissinger spunea: cine produce alimente... (Președinta a retras cuvântul vorbitorului) 1-0191-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, sectorul agricol european se confruntă astăzi cu provocări fără precedent. Seceta severă pârjolește părți întinse ale Europei, inundațiile devastatoare distrug culturi și infrastructuri critice, iar presiunea inflației și efectele nefavorabile ale unor acorduri comerciale internaționale apasă greu pe umerii fermierilor. Comisia Europeană trebuie să înțeleagă un lucru esențial: fără o finanțare adecvată și consistentă a Politicii Agricole Comune, nu putem vorbi despre securitate alimentară ori stabilitate rurală. În acest context, transmit un semnal clar: bugetul Politicii Agricole Comune trebuie să rămână distinct și independent de alte capitole bugetare. Nu poate fi contopit cu alte politici, nici măcar cu politica de coeziune, care, la rândul ei, trebuie să rămână distinctă.”
“Cred că a venit momentul să ieșim din zona de ipocrizie. Aceste produse sunt considerate sigure din punctul de vedere al sănătății umane, conform EFSA, iar fermierii europeni ar trebui lăsați și, în opinia mea, încurajați să le cultive. În caz contrar, îi supunem unei nemeritate și profunde concurențe neloiale față de fermierii din țările terțe. 3-0537-0000”
“Doamnă președintă, domnule comisar, doamnelor și domnilor colegi, Parlamentul European cere, pe bună dreptate, să fie respectat. Realitatea însă, stimați colegi, este că sectorul vegetal din Uniunea Europeană nu poate asigura necesarul de furaje proteice pentru zootehnia Uniunii. Suntem nevoiți, astfel, să importăm din Brazilia și Argentina peste 90 % din furajele proteice, care sunt organisme modificate genetic. Fiecare kilogram de carne, fiecare ou pe care îl consumăm este, într-o formă sau alta, produs cu ajutorul acestor furaje modificate genetic. Uniunea are o strategie privind susținerea fermierilor în producția de proteină, dar se pare că este insuficientă. Adevărata întrebare nu este de ce importăm furaje modificate genetic, ci, domnule comisar, de ce nu le producem în Uniunea Europeană câtă vreme le consumăm.”
“O Europă puternică este o Europă unită, unită în jurul valorilor care garantează pacea, libertatea, stabilitatea și prosperitatea. Tocmai de aceea, România trebuie să aleagă candidatul pro-european Nicușor Dan, rămas în cursă și să spună nu izolării și nu întoarcerii în trecut. 1-0221-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, în România s-a încheiat primul tur al alegerilor prezidențiale. Mi-aș fi dorit ca domnul Crin Antonescu, un lider cu viziune, cu experiență, capabil să fie un pilon de stabilitate pe scena politică europeană, să fi ajuns în turul al doilea. Din păcate, la doar câteva zeci de mii de voturi distanță, alegătorii au ales alt drum, plasând România într-un moment de răscruce. Privind înainte, îmi doresc ca țara noastră să-și continue parcursul european și să rămână un punct de stabilitate într-o regiune marcată de războiul din Ucraina. Astăzi, mai mult ca oricând, Europa are nevoie de o Românie puternică, responsabilă, fidelă valorilor democratice, o Românie care să nu cadă pradă extremismului sau populismului.”
“În același timp, executivul european trebuie să vină cu o comunicare publică adecvată și eficientă cu privire la măsurile luate pentru prevenirea bolii, dar și identificarea unui vaccin eficient, concomitent cu elaborarea unui plan clar de acțiune stabilit cu statele membre. Atrag atenția că securitatea alimentară poate fi serios afectată de această boală, care se comportă ca o adevărată armă biologică. 1-0252-0000”
“Doamnă președintă, stimați colegi, febra aftoasă, în principal o boală a vacilor, apare după 35 de ani în Europa și face ravagii în sectorul zootehnic. Primul focar a fost identificat în Germania în urmă cu trei luni, iar recent cazuri similare au fost identificate în Slovacia și Ungaria, nu departe de granița cu România. Fermierii au avut deja pierderi de sute de milioane de euro, fie urmare a mortalității, fie a pierderilor de venit. Previziunile sunt sumbre, deoarece boala se răspândește cu viteza luminii. Fermierii riscă să ajungă în imposibilitatea de a salva animalele, iar cei din sectorul vegetal, de a nu mai avea cum să își vândă producția. Comisia trebuie să găsească urgent mecanismele pentru despăgubirea fermierilor afectați.”
“Domnule comisar, azi avem nevoie de politici care să protejeze producția europeană, de reducerea birocrației, dar mai ales – și subliniez, mai ales – de o finanțare adecvată. Banii pentru agricultură nu sunt banii fermierilor, ci reprezintă investițiile indispensabile pentru ca foametea să nu fie folosită ca armă de război. Dacă vrem o Europă puternică, trebuie să ne asigurăm că este și hrănită, iar acest lucru începe cu sprijinirea fermierilor noștri. 4-0047-0000”
“Domnule președinte, domnule comisar, vă felicit pentru documentul prezentat. Stimați colegi, astăzi trebuie să hrănim 450 de milioane de europeni, în timp ce la nivel mondial peste 700 de milioane de oameni suferă de foamete. Cifrele din sector sunt însă îngrijorătoare. Veniturile din agricultură sunt cu 40 % mai mici decât în orice alt sector, în timp ce doar 12 % dintre fermieri au sub 40 de ani. Fără măsuri ferme, Europa riscă să devină dependentă de importuri, pierzând controlul asupra propriei securități alimentare, iar dependența creează vulnerabilități, așa cum spunea, de altfel, Mario Draghi. Timpul nu mai este de partea noastră, iar mâine este deja prea târziu pentru fermieri.”
“Compensațiile provizionate a fi acordate fermierilor trebuie să fie dublate de relaxarea condițiilor de producție în agricultură, domnule comisar, iar acordul trebuie să fie echitabil, să creeze oportunități reale de comerț și să nu distrugă agricultura europeană. Este datoria noastră de a găsi cele mai bune soluții atât pentru fermierii europeni, dar și pentru consumatori. 4-0111-0000”
“Domnule președinte, stimați colegi, dezbaterea privind acordul Mercosur stârnește multe emoții și ridică întrebări la care încă nu s-au oferit răspunsuri clare. Realitatea este însă că, în timp ce fermierii europeni sunt supuși celor mai stricte norme de mediu, în alte părți ale lumii aceste reguli pur și simplu nu există. Europa are datoria să-și protejeze fermierii și să le ofere garanții solide pentru a-și putea continua activitatea. Aceștia nu trebuie să fie sacrificați pe altarul neputinței noastre de a le oferi certitudini într-o lume atât de incertă, generată de inflație, secetă, inundații sau războiul din Ucraina. Ei nu cer privilegii sau tratament preferențial. Cer doar dreptul de a concura în mod corect.”
“Europa are la dispoziție soluții, însă fără investiții direcționate și finanțare adecvată, nu va putea face față acestor provocări. Stimați colegi, alegerea este a noastră: să acționăm acum sau generațiile viitoare vor suporta consecințele imobilismului nostru destructibil. 4-0024-0000”
“Pentru a ne proteja securitatea alimentară, trebuie să investim în tehnologii și soluții inovatoare, precum noile tehnici genomice în gestionarea durabilă a apei și dezvoltarea unor sisteme inteligente de irigații la prețuri accesibile pentru toți fermierii, și subliniez acest lucru: la prețuri accesibile pentru toți fermierii. În același timp, se impune utilizarea eficientă a apelor uzate, mai ales în jurul marilor centre urbane, și investiții serioase în ceea ce înseamnă desalinizarea apei marine, toate acestea trebuind să devină o prioritate strategică și o obligație față de cetățenii noștri. Investițiile din sectorul privat trebuie încurajate, iar Comisia trebuie să se asigure că statele membre utilizează eficient și rapid banii pentru împăduriri și perdele forestiere.”
“Domnule președinte, doamnă comisară, doamnelor și domnilor colegi, deșertificarea este o realitate care nu poate fi contestată, iar la COP 16 s-a subliniat acest lucru. Potrivit datelor oficiale, deșertificarea generează costuri globale de peste 300 de miliarde de euro și afectează mai mult de 1,5 miliarde de oameni, crescând presiunile migraționiste și alimentând războaiele pentru resurse. Uniunea pierde anual 74 de miliarde de euro din cauza degradării terenurilor, iar lipsa acțiunii va reduce randamentele culturilor cu cel puțin 10 % până în 2050, generând o penurie, atât pentru apă, cât și pentru alimente. România, țara mea, se confruntă din plin cu aceste fenomene. Avem nevoie urgent de acțiuni curajoase, care nu doar să prevină acest fenomen, ci chiar să-l inverseze pe termen lung.”
“Fonduri precum Mecanismul de redresare și reziliență și Fondul social european Plus trebuie să devină pilonii acestui efort. Stimați colegi, Europa îmbătrânește. Viitorul nostru nu trebuie să fie însă o povară pentru ceilalți. 3-0183-0000”
“Schimbările demografice acționează și afectează diferit regiunile Uniunii Europene. Din România, de exemplu, peste 4,5 milioane de oameni au plecat în afara granițelor. De asemenea, în timp ce în sudul Italiei sau al Spaniei casele sunt vândute cu un euro, alte regiuni se confruntă cu o criză acută a locuințelor. Iată de ce trebuie să acționăm diferențiat, adaptând politicile la nevoile locale. Gestionarea inteligentă a migrației devine o prioritate. Avem nevoie de forță de muncă calificată pentru asigurarea durabilității economice a Uniunii Europene. Apreciez publicarea setului de instrumente privind demografia 2023, dar doamnă comisară, fără o finanțare adecvată, nici cele mai bune politici nu vor avea impactul dorit.”
“Domnule președinte, Europa se află la o răscruce demografică. Statisticile vorbesc de la sine. Până în 2050, aproape 30 % din populația europeană va avea peste 65 de ani, iar forța de muncă se va reduce cu peste 57 de milioane de persoane până în 2100. Ponderea populației Uniunii Europene în totalul populației globale va scădea de la 6 % la 4 %, reflectând o scădere alarmantă a natalității. Zonele rurale resimt cel mai mult acest declin. Depopularea lor aduce riscuri directe pentru securitatea alimentară. Trebuie să acționăm acum, investind în viitorul tinerilor și creând condiții pentru ca aceștia să rămână acasă. Locuințele accesibile, educația de calitate și locurile de muncă bine plătite – și aici subliniez, locurile de muncă bine plătite – sunt doar câteva dintre direcțiile de acțiune.”